Sarbatori cu bine si frumos in suflet sa ai!

La vremea copilariei, acestea erau zile cand intreaga casa mirosea ca si acum, a cozonac cald si simteam prin toti porii magia Craciunului.

Tata impodobea bradul impreuna cu noi, cei mici, iar beculetele, bineinteles, trebuiau reparate a suta oara in atatia ani, de cand le aveam... globurile din sticla atarnau vesel colorate de crengute, ghirlandele facute din hartie colorata, lipita de noi in inele nesfarsite, se insirau pe langa bucatele de vata ce ne aminteau de fulgii de nea. Stateam ore in sir sub brad, cuibarita pe covor si ascultam fiecare poveste pe care mi-o spuneau crengile bradului. De multe ori, fratele meu statea si el, tacut, privind minunea din fata ochilor nostri de copii. Mi se parea ca bradutul era un intreg Univers si, mi-as fi dorit sa fie Craciun in fiecare zi, iar cetina lui sa-mi incante narile.
Varful rosu strajuia falnic, cocotat in brad, aducand un aer festiv cadourilor ce apareau intotdeauna cand pregateam cina, puse de insusi Mos Craciun, cu mari sacrificii si banii stransi de parinti, printre CAR-uri ce nu se terminau nicicand. A doua zi ne intalneam cu ceilalti copii si ne aratam cadourile, bucurandu-ne peste masura de un stilou chinezesc, o cutie de culori, o masinuta sau un ursulet din plus. Lucruri simple, ascunse prin casa cu grija, ca sa nu dam de ele inainte de vremea sortita...

Casa era curata ca un pahar si nu cred sa fi cunoscut vreodata pe cineva mai curat si ordonat ca mama. Fiecare sertar era golit si aranjat, mobila mutata din locul ei pentru a putea curata podeaua, geamurile sterse fara pata, asternuturile apretate si calcate ca o coala de hartie.

In Ajun de Craciun, masa din sufragerie era desfacuta, puse portelanurile si tacamurile bune. Asta era datoria tatei si de cele mai multe ori il ajutam, caci imi placea sa decorez masa. Puneam cate o crenguta de brad la fiecare, cu grija, in timp ce mama facea ultimele pregatiri in bucatarie, pentru masa imbelsugata si muncita din greu. Nu mai contau cozile imense si nici produsele stranse cu grija in ultimele 2 saptamani. Acum era vreme de sarbatoare!
Nici acum nu imi dau seama cum reusea mama sa faca atatea, in asa scurt timp! Si nu doar in acele zile, ci in general vorbind.
Prima masina de spalat avuta, doar invartea rufele intr-o cuva, dar apoi erau clatite in cada, intotdeauna fierte si apretate. 
Primul aspirator, Ideal se numea, era tinut cu mare grija de tata, caci nu avea roti, in timp ce mama aspira de zor, fericita ca matura nu mai ridica praful peste tot si mai puteai si zugravi cu el, daca ii puneai recipientul special. Astazi pare un S.F. dar asa erau vremurile pe atunci si totusi, bucuria era mai mare in inimile noastre, la acest timp. 
Toti 5 incapeam cu lucrurile intr-un sifonier cu 3 usi, caci mama le ordona incredibil de bine, iar majoritatea oamenilor aveau un rand de haine "bune" si unele cu care mergeau la serviciu. Cateva camasi si cravate, 2-3 fuste si 1-2 rochite, cate o haina de iarna si un pardesiu, iar noi, un costum de scoala si cateva lucrusoare de mers la plimbare. 
Acum fiecare din noi are sifonier personal, cu 4-5 usi si perechi de pantofi de care am si uitat, depozitati prin debarale, dar spiritul Craciunului nu mai e la fel, nici in mine, nici in cei din jur, sau poate nu il mai simt eu, cine stie? 
Inca ne vedem cu prietenii, cu rudele, mancam si veselim, dar undeva in inima noastra, simt ca lipseste bucuria nasterii Domnului si Craciunul inseamna mai mult Mos Craciun, care aduce darurile ravnite. 
Nimic fizic nu imi doresc, cu exceptia sanatatii, caci casa imi e plina si fara lipsuri, la fel cum toti avem de toate, caci traim intr-o perioada de abundenta pe care o consideram, pe drept cuvant, normala. 
As vrea insa sa mai simt bucuria aceea simpla din copilarie, unde totul se dilata la nesfarsit si fiecare secunda tanjea dupa infinit. 
Ma bucur de tihna casutei mele si de linistea lipsita cumva de bucuria colindatorilor mari sau mici, veniti la usa noastra. 
Sa fim cu pace in suflete si cu iubire ingaduitoare, in fiecare secunda a acestor Sfinte zile de trecere!
Craciun luminat, dragii mei parinti, acolo in Ceruri, unde sunteti!
Craciun fericit, inca odata tuturor!

#Calatorspresine #craciun #danatupa

Write a comment